8th May 2019

                                                                                 by Christian Bogaru, Managing Partner

CONTRACTUL DE PORTAJ SALARIAL –  O CONSTRUCTIE JURIDICA NECESARA PENTRU EFORTUL DE FLEXIBILIZARE A PIETEI MUNCII

Tendintele actuale care caracterizeaza piata muncii din Romania, in special lipsa acuta de personal calificat impun modificari legislative rapide in sensul flexibilizarii pietei muncii. O solutie juridica care si-a dovedit viabilitatea, contractul de portaj salarial, reprezinta o optiune asupra careia legiuitorul roman ar trebui sa refecteze.

Institutie juridica specifica dreptului francez, contractul de portaj salarial presupune, din punct de vedere conceptual, o relatie contractuala tripartita prin intermediul careia un salariat portat care a incheiat un contract de munca cu o societate de portaj salarial efectueaza prestatii specifice pentru o societate clienta.

Portajul salarial poate fi considerat drept o forma de exercitare a unei activitati lucrative situata intre conditia clasica a angajatului si respectiv cea de antreprenor. Acesta pozitionare se explica prin faptul ca pe de o parte, salariatul portat poate sa dezvolte o activitate profesionala independenta, iar pe de alta parte beneficiaza de protectia sociala caracteristica unui salariat.

Conform Ordonantei nr. 2015 – 380 din 2 aprilie 2015 privitoare la portajul salarial, dispozitii legale care au fost cuprinse ulterior in continutul art. L.1254 – 1 din Codul muncii francez, portajul salarial reprezinta un mecanism juridic organizat ce se compune din doua elemente principale:

  1. un contract comercial de prestari de portaj salarial care guverneaza relatia contractuala dintre societatea de portaj salarial care efectueaza o prestatie si respectiv societatea clienta beneficiara a acestei prestatii ;
  2. un contract de munca incheiat intre societatea de portaj salarial si un salariat denumit „portat”, care este remunerat de aceasta societate.

Societatea de portaj salarial va avea rolul de a incheia contractul de munca cu salariatul portat si sa indeplineasca toate formalitatile legale legate de incheierea acestuia, sa verifice competentele salariatului si sa ii asigure acestuia o adaptare cat mai facila raportat la prestarea activitatii catre societatea clienta, sa il informeze pe salariat cu privire la detaliile finaciare legate de remuneratia sa si respectiv taxele care trebuie platite catre sistemul de asigurari sociale si de sanatate si sa incheie un contract de asigurare de raspundere profesionala pentru salariat.

Societatea de portaj salarial nu are nicio obligatie in a asigura salariatului portat un loc de munca sau un anumit volum de munca.

In cadrul acestui mecanism tripartit ramane in sarcina salariatului portat sa identifice societatile cliente beneficiare ale prestatiilor si sa negocieze direct cu acestea nivelul remuneratiei pentru prestatiile efectuate.

O societate clienta beneficiara poate sa recurga la portajul salarial exclusiv pentru efectuarea unor sarcini ocazionale, punctuale si care nu fac parte din aria obisnuita de activitate a acesteia si necesita o expertiza speciala.

In relatia sa cu salariatul portat, societatea clienta beneficiara a prestatiilor negociaza natura prestatiei si remuneratia oferita si este responsabila de conditiile de munca si aspectele legate de securitatea in munca.

Portajul salarial este compatibil cu o sfera larga de activitati profesionale, in special atunci cand se ofera o prestatie cu un pronuntat caracter intelectual: experti in informatica, ingineri, experti in marketing si comunicare, gestiune financiara, management, consultanti in domneiul resurselor umane, consultanti imobiliari etc.

Astfel cum releva informatiile prezentate pana acum, principalele avantaje ale portajului salarial permit accesul la munca pe misiuni specifice, intr-o maniera liberala si il descaraca pe salariatul portat de sarcina demersurilor administrative legate de plata taxelor pe munca, beneficiind in acelasi timp de protectia sociala specifica statutului de salariat.

In virtutea tuturor argumentelor prezentate si subliniind nevoia crearii unui cadru legislativ adaptat unei flexibilizari a pietei muncii, propunem de lege ferenda, introducerea acestui tip de contract si in dreptul romanesc.

 

8.05.2019